Banii mei, independenţa mea

Eram mică. Am prins "magnificii" ani '90 în care cuvinte precum: "lumină", "căldură", "BANI", "dulciuri", "distracţie", "Chişinău" erau  mega vagi mie. Desertul zilnic era pâine cu apă şi zahăr, dacă lumina era sistată de la 17.00 până la 19.00 era bine, nu îmi era somn şi reuşeam să îmi fac temele. Dacă de la 19.00 la 21.00, era jale. Caietele şi cărţile mele arătau ca podeaua unei biserici- plină de picături de ceară. Când eram mică mi-am promis că în momentul când voi fi matură voi munci şi voi avea proprii mei bani. Nu voi fi săracă, voi trăi la Chişinău acolo unde nu se stinge lumina. Răspunsul "nu am bani" al părinţilor mei mă sufoca mereu când ceream chestii specifice vârstei. Da, nu erau bani. Era sărăcie. Acum e altfel.

 Nici acum situaţia nu e miere, dar nici chiar cu 20 de ani în urmă. Priveam cu ochii hipnotizaţi la vitrinele magazinelor ce erau bâcşite cu Sneakers, Cola, tot felul de otrăvuri dulci şi "imperialiste"! Voiam bicicletă, voiam jucării, haine, voiam să vin cât mai des la distracţie la Chişinău, voiam multe şi de toate. Sărmana mamă, a apucat drumurile Moscovei pentru a mă îmbrăca, încălţa, cumpăra jucării şi restul. Anii au trecut. Slava Domnului, am banii mei, îi cheltui aşa cum îmi place mie, nu dau nimănui rapoarte financiare despre gestionarea acestora, îmi pot cumpăra ce îmi doresc şi pot să economisesc pentru chestii scumpe, călătorii şi alte lucruri. Să fii independentă financiar e o binecuvântare, e un dar al vieţii, nu ştiu, spuneţi cum doriţi. Tata mai pleca în România şi când venea cu un 7 Days ori Fanta parcă îmi aduce comoara pământului. Delicii aveam doar la Crăciun, Paşte şi ziua de naştere, în rest-vise şi iluzii. Când eram mică mi-am promis că voi lucra pentru a avea haine frumoase, cosmetice şi pantofi, că mă voi machia şi voi trăi în Chişinău! Sorry, pe atunci orizontul meu se limita până la capitală şi înapoi :D Am ajuns unde sunt acum datorită voinţei, insistenţei, fără suportul nimănui. Da, fără suport. Nu îmi e frică să o recunosc. Eram şi sunt propriul meu făuritor de dorinţe şi realizări. Am mers singură şi am bătut la uşi pentru a avea oportunităţi. Fetelor, nu depindeţi financiar de soţi, iubiţi, amanţi. E super tare să ai banii tăi economisiţi undeva. Nici nu ştiţi cum se întorc evenimentele în viaţa voastră şi rămâneţi pe drumuri. Învăţaţi, dezvoltaţi afaceri, idei, dezvoltaţi-vă personal şi profesional. Sentimentul că poţi trăi din propriii tăi bănuţi e fabulos. Am ajuns unde sunt datorită faptului că am învăţat. Da, în liceu şi în facultate am învăţat. Mi-am demonstrat că prin intermediul şcolii poţi să ajungi unde vrei, doar să lupţi şi să crezi. Nu vă uitaţi la tot felul de idioţi care spun că iată, au absolvit nu mai ştiu ce doctorat, iar acum sunt chelneri ori iau drumul străinătăţilor la "stroikă". Totul e în mâinile noastre. Totul. 

 

Back to Top