Influneceri.jpg

De ce nu îi iubim pe influenceri?

Disclaimer: noi suntem poporul priceput la văicăreli. Nici nouă să ne fie bine, dar nici vecinului. Dacă îți exprimi o bucurie, neapărat trebuie să completezi cu vreun of sau o văicăreală, să nu creadă cel de lângă tine că viața ta e miere și ”chișleag”, vorba contemporanului. Că de nu, în mintea lui te-a ucis demulttt de invidie și îi apar alte explicații necreștinești de ce îți merg lucrurile strună. Ah, da! Noi niciodată nu vom fi ca evreii, uniți și solidari. Vreau să greșesc ce am spus... Dar, să revenim la ura națională pe care o avem față de influencerii noștri. 

Una dintre marele ”ciume” ale erei noastre e că orice idiot are acces la un smartphone și conexiune la Internet. Așa cum spunea Lăpușneanu, ”proști, dar mulți”, așa suntem noi ghidați în ziua de azi, de proști și mulți. Turma de urmăritori umblă ca o cârtiță în tuneluri subterane, în căutarea unui cineva care să le arate adevărul suprem. Cât face, totuși, educația și școala, neuron+neuron egal sinapsă. Dar când în țara aceasta s-a încurajat educația? 

Nu există reguli, constituții, legi bătute în coduri ce ar defini criteriul de influencer. Voalat vorbind, e un tip/tipă care are un cont pe o rețea de socializare, cu un număr X (conform regulilor nescrise te poți considera influencer de la 10k de urmăritori. Dacă greșesc, aștept să mă corectați) de urmăritori. Acesta postează un anumit conținut, respectiv primește feedbackuri etc. 

Involuntar, lumea crede că tot ce promovează un influencer e bun. Că deh, nu poate cel care promovează să folosească produse de doi lei. Asta trebuie să fii tare naiv să crezi aceste balade, dar deja rămâne pe conștiința lor. Companiile repede s-au reprofilat și au văzut că lumea virtuală poate să le aducă bani grei, influencerii devenind majoritatea un supermarket. Partea frumoasă a lucrurilor rămân campaniile de promovare cu tentă socială, dar chiar și cele de promovare de produs preferă să fie sufletiste. 

Am obosit să aud tot mai mulți clienți care spun că nu îi suportă pe influencerii noștri, dar continuă oricum să lucreze. Și știți de ce avem ce avem? Pentru că scumpii clienți nu știu cum să lucreze cu vedetele noastre din online, și nici guru autohtoni ai social media nu știu cum să interacționeze cu clienții. Voi reveni însă într-un material viitor la acest subiect. Un mic spoiler: faceți contracte clare, inclusiv cu penalități. 

Lumea îi urăște pe influenceri din simplu motiv: invidia. Că ei, oamenii offline-ului nu au acces ușor la unele produse/locuri/ evenimente/ oameni precum au influencerii. Da, avantajele sunt enorme. Pentru un simplu chek in, tag, postare, stories, orice conținut făcut de un influencer îi aduce beneficii acestui individ, respectiv companiei. Dar până la această performanță e mult, dar foarte mult de muncă. 

În plus, Chișinău- capitala sat, e locul unde fiecare se știe cu fiecare. Bârfele circulă ca virusul gripei în plin sezon, toți știu de multe schelete din dulapurile multor oameni. Iar în momentul când văd o ceva wow la cineva, se începeeee teoria conspirației și ipoteze de care vrei. Bârfa e sport național la poporul acesta. 

Chiar și cei care îi urăsc pe cei din virtual îi urmăresc și îi discută. Așa e, suntem robii fățărniciei, circului și pâinii. 

Apar apoi un catraliard de întrebări: 

1. Ce a făcut omul acesta la viața sa de are atâția urmăritori și atâtat faimă? 

2. Ce promovează el de fapt? ( produse, locuri, oameni, servicii, cărți, valori umane, educații, discursuri motivaționale, experiențe demne de învățat?

3. Influencerii sunt oare conștienți de faptul că pot schimba vieți prin conținutul și comportamentul lor și, din păcate, nu mereu în direcția pozitivă? Aici victime clare sunt adolescenții, oameni anxioși, depresivi, cu un nivel scăzut de respect față de propria persoană. 

4. Tonele de aplicații de editare a pozelor distorsioneză realitatea, corpuri, făcând lumea mai slabă de înger să cadă în depresie. 

Omul mereu a iubit interzisul, nepermisul, fructul oprit. Ne place să urmărim chiar și activitatea din chiloții vedetelor, că nah...ne place senzaționalul. 

Nouă nu ne place să vedem cum un om obține ușor unele beneficii. Căutăm să îi găsim păcate pentru ceea ce are. Dar, oare cum ați fi voi dacă ați trece în baricada influencerului? Nu fiți fățarnici. V-ar plăcea să primiți cutii cu cadouri, cine în locuri de lux, produse și bani, participări la evenimente etc. Câți oameni ne-au făcut zoi munca de la revistă, de exemplu, sau activitatea din on line, iar în momentul când le propui o colaborare sau participare cu mare drag se implică? De ce? Pentru că le place și lor, în secret, viața aceasta frumoasă, să se asocieze cu un brand, om, nume etc. 

Puțini oameni au verticalitate. Puțini își păstrează principiile. 

Influencerii sunt sclavii social media. Ei zilnic sunt on line, zilnic fac tot felul de conținuturi, zilnic își fărâmă capul ce să mai posteze. Și, credeți-mă, asta nu e ușor. În spatele unei poze bune, stă mult chin. Alde gură-cască adoră să urmărească tot. TOT. Eu la 10k nu voi ajunge curând. Nici nu am scopul, nici nu mă încordez. Eu am clienții mei din offline pe care îi respect și care cred în mine, fără să le aduc dovada a zeci de mii de urmăritori. Iar dacă voi ajunge la această performanță, îmi doresc să fie totul firesc. 

Dar, nu e atât de negru diavolul precum pare. Eu, de exemplu, am aflat chestii cool de la multă lume din online, și asta e mega tare. 

Companiile au un singur scop: obținerea de profit. E clar. În afaceri nu există emoții. Etica și morala e sub preș în majoritatea cazurilor. Să luăm de exemplu, dezvirginarea revistei VOGUE USA, când pe copertă a apărul Kim Kardashian cu soțiunea. 

Voi însă, de ce nu îi iubiți pe influenceri? 

Foto credit:  Aici 


Site by Revin Pro